Rânduri străine

Când m-am întors acasă, ea tot la birou era. Pierdută în vise şi gânduri, ţinea un plic în mână şi părea că nu ştie ce să facă cu el.

M-am apropiat de ea şi a tresărit, schiţând un zâmbet ce dorea să-i ascundă grijile. Am mângâiat-o pe păr şi i-am luat plicul din mână. M-a invitat să mă aşez în locul ei şi a părăsit încăperea. Plicul era subţire şi rece şi conţinea o mică scrisoare. N-am vrut să o citesc iniţial, dar bănuiam că destinatarul nu o va primi niciodată şi era păcat ca nişte cuvinte atât de sincere să nu fie citite de nimeni:

writing

“Dragul meu,

Îmi doresc să-ţi pot vorbi. Îmi doresc să ridic telefonul de jos, de acolo unde l-am aruncat zilele trecute, să-ţi formez numărul şi să aştept să-ţi aud vocea. Ţi-am şters numele şi numărul din agendă de atâtea ori încât telefonul meu ar trebui să îmi interzică să te mai adaug încă o dată. Dar din minte n-am reuşit să-l şterg. Şi tocmai de aia îmi doresc să-ţi vorbesc. Pentru că ştiu că am posibilitatea în orice secundă să te sun. Poate dacă n-aş mai şti unde stai, pe unde îţi petreci timpul liber; poate dacă n-aş mai avea nicio modalitate să te contactez, ar fi totul mult mai simplu. M-aş resemna cu gândul că te-am pierdut pentru totdeauna. 

Dar aşa… aşa refuz să cred că nu-ţi mai pot adresa două vorbe. Refuz să cred că nu îţi pot spune prin ce calvar trec. Aş vrea să-ţi povestesc despre cum nu-mi găsesc niciun loc de muncă şi niciun rost pe lumea asta, despre boala şi ghinionul care mi-au acaparat familia şi care refuză să o părăsească. Aş vrea să îţi pot spune că uneori intru în cafeneaua în care ne petreceam acum câţiva ani după-amiezile şi aştept să vii. Nici măcar nu ştiu de ce te aştept, pentru că probabil dacă te-aş vedea nu aş reuşi să scot pe gură mai mult de două vorbe. 

Dar dacă aş reuşi totuşi să-mi fac curaj să îţi vorbesc, ţi-aş spune că mi se întâmplă să te mai visez şi să mă trezesc zâmbind. Ţi-aş spune că încă mai am cadourile de la tine şi le admir din când în când, rememorând momentele când mi-au fost oferite. Ţi-aş povesti despre cum mă gândesc uneori că greşelile pe care le-am făcut mi-au fost “răsplătite” cu vârf şi îndesat. Ţi-aş mai spune despre paginile cărţilor în care ne regăseam, despre finalurile fericite pe care le citeam şi care-mi mai dădeau o speranţă că n-a murit totul între noi; dar oare ce rost ar mai avea?

Ar mai conta pentru tine ceva din toate aceste lucruri? Te-ar mai afecta cumva că inima mi-a secat după ce ai ales să pleci din viaţa mea? Ţi-ar păsa că nu mai reuşesc să iubesc niciun alt om, oricât de multe calităţi ar avea? 

Probabil că nu. Probabil ai râde de naivitatea mea şi de emoţiile care mă cuprind de fiecare dată când am impresia că te văd pe stradă. Probabil te-ar amuza teribil să ştii că încă mai nutresc sentimente pentru tine. Cred că te-ai tăvăli de râs dacă ai şti că încă mai visez la un final fericit cu tine. Tocmai de aia nu vei primi această scrisoare niciodată. Sau, cel puţin, nu o vei primi cât timp iubirea ce ţi-o port va rămâne vie. “

Şi aşa se încheia durerea ei: brusc, fără un rămas bun sau o urare de bine.

Am citit fiecare cuvânt încercând să mă pun măcar o clipă în locul ei şi mi-am dat seama că, de fapt, nimic nu-mi este chiar străin, că totul pare desprins dintr-un capitol al vieţii mele, un capitol pe care alesesem să nu-l mai împart cu nimeni.

Sursa foto: pinterest.com

2 responses to this post.

  1. Pana si mie mi-a trezit amintiri aceasta scrisoare. Doar si eu sunt femeie, chiar daca nu mai am 20 ani. Nimic din ceea ce este feminin nu imi e strain. Am cunoscut durerea asta, ca o rana vie, am invatat sa o suport, apoi a disparut. :))

    Like

    Reply

Părerea voastră contează!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: