Ai nevoie doar de voinţă!

Răsfoiam ieri paginile internetului şi privirea mi s-a blocat pe câteva poze. Nu erau poze cu pisici, nici cu citate motivaţionale, însă aveau tot ce era nevoie ca să te înduioşeze şi să-ţi demonstreze că voinţa face minuni.

Pe mine m-a făcut să mă întreb: dacă unii se pot dedica studiului în condiţii precare, pe alţii care sunt crescuţi în puf ce-i împiedică? Şi ca să vedeţi de ce abordez subiectul acesta, să vă arăt şi pozele:

pb-121108-freeschool-02.photoblog900pb-121108-freeschool-04.photoblog900

 

pb-121108-freeschool-01.photoblog900
pb-121108-freeschool-03.photoblog900

Această şcoală în aer liber este situată sub un pod, în New Delhi, India. Cei 30 de copii dorinici de învăţătură, merg la această “şcoală” de 3 ani de zile. Să le aplaudăm voinţa şi ambiţia, zic!

Când eram în gimnaziu şi liceu nu eram nici eu fană a “tocitului”. Nu suportam anumite materii şi-mi era efectiv silă să învăţ zeci de pagini, să memorez sute de informaţii pe care ştiam că nu le voi folosi niciodată. Dar aveam ceea ce se numeşte bun simţ şi respect faţă de părinţii mei care-mi ofereau totul şi nu mă puneau la cine ştie ce muncă “de casă”, tocmai ca să am timp şi energie să pot învăţa. Nu suportam fizica, nu mă înţelegeam bine cu geografia şi nici istoria nu mă atrăgea în mod deosebit. Îmi plăcea în schimb literatura iar prin matematică treceam cu foarte puţin efort şi chiar aveam mici satisfacţii interioare când rezolvam câte o “problemă” mai complicată de la tema pentru acasă.

Dar nu îi înţeleg pe puştii din ziua de azi care chiar nu mai dau doi bani pe nicio materie. N-au nicio lecţie pe care să o înveţe cu plăcere, nu le place nicio temă, nimic! Au maşini de lux, au portofelele pline şi-şi încing cardurile prin cluburi şi mall-uri, dar când vine vorba de a deschide o carte parcă-i înjură cineva de mamă.

Ştiu că e un subiect exagerat de răsuflat, dar văzând pozele de mai sus am rămas dezamăgită de atitudinea copiilor din ţara noastră, faţă de şcoală. Am mai zis şi repet, aveam şi eu momente când uram din tot sufletul să mă trezesc dimineaţa şi să asist la nişte ore plictisitoare cu profesori lipsiţi de entuziasm; ca apoi să vin acasă şi să mai fac şi teme. Uram temele la anumite materii din tot sufletul dar tot le făceam căci mai era ceva care uram: tristeţea de pe chipul părinţilor când le spuneam că am luat câte o notă mică. Nu erau genul de oameni care să mă pedepsească pentru un 4 la fizică. Nu mă certau, nu ţipau la mine, nu mă renegau. Dar pentru câteva secunde le citeam un strop de dezamăgire în privire şi asta nu-mi plăcea deloc.

Şi stau şi mă gândesc cât de ignorant şi nesimţit poţi fi, tu ca plod de liceu, să ai tot ce-ţi doreşti la dispoziţie, de la menajeră şi maseur la bani de buzunar cum nu aveam eu un an întreg pe timpul şcolii, şi singurele lucruri pe care să le înveţi să fie versuri de manele? Nu-ţi doreşti oare ca atunci când deschizi gura să nu râdă un oraş întreg de tine? Nu-ţi doreşti oare să afli că “mă-ta” are cratimă fiind atent la ora de română şi nu ascultând melodii pe youtube? Nu-ţi doreşti ca atunci când ieşi la o întâlnire să ai un subiect în plus de discuţie, în afară de vreme şi ultima piesă pe care a scos-o Nicki Minaj?

Dar ce rost are să-mi pun toate aceste întrebări? Chiar nu cred că se va schimba ceva prea curând în mentalitatea tânără românească. E trist că unii copii îşi doresc să înveţe în condiţii mai bune şi nu au posibilitatea asta, iar alţii care o au, dau cu şutul în ea. E foarte trist, dar e real.

În schimb vă întreb pe voi, oare există vreo modalitate prin care copiii să se îndrăgostească de şcoală?

Sursa foto: photoblog.nbcnews.com

16 responses to this post.

  1. Ar fi atat de multe de spus pe marginea acestui subiect. Toti, cu mic, cu mare, purtam o parte de vina. Toti suntem macar in parte raspunzatori de aceasta situatie grava, care peste ani va trimite Romania in evul mediu.

    Like

    Reply

  2. Posted by vampirasas on January 6, 2013 at 20:19

    O sa incep cu un banc pe care l-am citit chiar inainte de articolul tau:

    Vine acasă un copil nervos:
    – Tată, am luat 2 la romana!
    – De ce?
    – Păi ne-a pus sa zicem o poezie..
    – Și?
    – Și am zis-o pe aia ce m-ai învațat tu:”Ce să fie, ce să fie? Un om mort cu scula vie / Dar ferească acea soartă, De-un om viu cu scula moartă”
    – Vai! Și ți-a dat 2? Lasă fiule că ăștia nu știu ce e frumos în viață!
    A doua zi:
    – Tată, am luat 2 la mate..
    – De ce?
    – Păi m-a întrebat “cât face 2×3?”și am raăpuns 6..
    – Și?
    – Și după aia m-a întrebat “Da` 3×2 cât face?”
    – Păi care p**a mea e diferența?
    – Asta am zis și eu…
    – Lasă fiule, că ei nu știu nimic, sunt praf profii…
    A treia zi:
    – Tată, m-au dat afară din școală!!!
    – De ce?
    – Pai m-a chemat directorul la el… acolo era profu` de română, profa de mate și profu` de geogra`…
    – Păi profu` de geografie ce p**a mea cauta acolo????
    – ASTA AM ZIS ȘI EU!!!!

    Totul tine de educatiea pe care o primim in cei 7 ani de acasa, ca nu degeaba i-am numit asa, iar la scoala nu facem altceva decat sa ne dezvoltam mentalitatea prin lectura, imaginatie ( care e inceputul creatiei ), contactul cu o alta lume in care NOI trebuie sa luam anumite decizii (ma refer la primii ani de scoala), si nu “cei mari”.
    Si, da, cred ca exista o metoda prin care sa-i facem sa iubeasca scoala, si ma intorc iar spre parinti, care ar trebui sa fie mai atenti cu adevaratele nevoi ale copilului si sa incerce sa-l indrume pe drumul bun, chiar daca alegerile sunt ale lui, el are nevoie de cineva care sa-l ghideze, sa-i explice (la inceput) cum se traverseaza strada pe trecerea de pietoni si cum sa spuna “Sarutmana!”, cum sa mangaie un catelus cu manuta, nu cu batul si pietroiu’…Sa-i cumpere jocuri educative, nu iPod.
    Nu e vina a mass-media, nici a guvernului pt. comportamentul tinerilor, si nici a lui Florin Salam, ca sunt dezinteresati copiii de scoala, am vazut destui care asculta rock si nu sunt nici ei departe.
    Acum cateva saptamani, mergeam pe strada si vad in fata mea doi copii la vreo 6-7ani care discutau despre strategii de lupta, tot felul de scheme pe care vor trebui sa le puna in aplicare la nu stiu ce joc de pe net. Am ramas uimit de ce am auzit! Ei erau pur si simplu in jocul ala, dar am fost si mai placut uimit cand am vazut alti copilasi jucand ascunselea.
    Oare cati dintre noi nu au auzit macar de 5 ori replica: ” Ajung la facultate si acolo nu mai e ca la liceu, pot sa chiulesc, sa stau prin camin, la petreceri. E usor acolo ca nu trebuie sa invat prea mult. Mai iau de la o colega ce-mi trebuie…” Si atunci ma-ntreb : De ce n-ar putea sa fie si unii academicieni salahori? Oricum, sunt deja, dar ar trebui sa fie mult mai multi.
    Nu-mi aduc aminte ce faceam eu la gradinita, dar in nici un caz nu eram tinut intr-un colt, departe de ceilalti copii care se jucau, daca faceam ceva gresit, iar tata sunat de educatoare sa vina sa ma ia acasa ca ea nu stie ce sa-mi faca. Ma intreb eu acum, si revin asupra celor 7 ani de-acasa. De cata educatie a avut parte Doamna Educatoare?
    In fine, cam atat am avut de spus. As vrea totusi sa inchei cu niste cuvinte rostite de Cheloo: ” Ca orice om care nu are o meserie, ma pricep cel mai bine la dat sfaturi! ” Asa ca, dragi copii adulti, coborati din BMW-ul cu tapiterie din piele, si mai strabateti orasul pe propriile picioare ca nu va intra-n fund, cum de altfel nici scaunu’ nu a intrat! Si “citeste-o carte”.
    Bravo Axlandra! Punct lovit.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on January 7, 2013 at 00:04

      Amuzant bancul şi inspirat din realitatea noastră. De obicei, ceea ce vedem la părinţi imităm şi noi. Îţi mulţumesc pentru răspunsul elaborat şi-ţi urez o săptămână frumoasă.

      Like

      Reply

  3. Inveti pentru binele tau pentru a te forma si pentru a avea o cariera de succes, iar cei pe care i-ai mentionat mai sus..cu carduri pline…cu siguranta nu se gandesc la cariera..oricum eu zic ca probleme romanului este nepasarea

    Like

    Reply

    • Posted by Cipick on January 6, 2013 at 14:49

      nu are nicio legatura nepasarea unora cu nationalitatea noastra, e problema lor ca nu le pasa de propriul viitor. pana la urma avem nevoie si de salahori sa care moloz nu doar de academici

      Like

      Reply

  4. Prima si cea mai mare problema este educatia primita (sau nu) acasa. Am vazut parinti care le spun copiiilor sa renunte la bun-simt, decenta si altele asemenea pentru a putea trai o viata mai buna in aceasta lume. Eu inteleg ca traim intr-o tara care nu difera mult de jungla, dar oare chiar atat de rau este? Si nu se gandeste nimeni ca tocmai astfel de idei fac totul si mai rau?
    O alta problema este ca prin toata mass-media se promoveaza exemple de nulitati care duc o viata de huzur fara sa fi facut prea multe eforturi pentru ea: pitipoancele care se cupleaza cu diversi, fotbalistii care lasa scoala pentru sport, copiii de bani-gata ai cine-stie caror parinti si tot asa. Ori, in aceste conditii, este evident ca oricare copil ar fi tentat sa aleaga un astfel de model in viata si nu o persoana cu adevarat de valoare, care s-a straduit din rasputeri sa lase ceva in urma.
    Desigur, mai exista si problema banilor. Copiii saraci sunt tentati sa munceasca pentru a-si depasi conditia. Insa cei vizati aici primesc bani si tot ce doresc de la parinti si astfel dispare tentatia de a mai face vreun efort pentru acele lucruri. Asadar, totul se rezuma la educatie si un simplu “asa nu!”

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on January 6, 2013 at 14:34

      Aşa e, şi mass media e vinovată pentru modelele pe care le afişează. Poate măcar dacă aceşti copii ar învăţa că ceea ce văd la televizor nu e neapărat demn de urmat, s-ar mai schimba câte ceva.

      Like

      Reply

      • Da, dar mass-media da vina pe public si preferintele lui… Desi, daca s-ar difuza macar cate o emisiune cu oameni care stiu sa discute si despre altceva, nu doar despre ultima moda prin cluburi, ce mai fac “vedetele”, care sunt cele mai noi barfe etc, nu cred ca ar refuza chiar toata lumea sa o urmareasca si ar schimba canalul…

        Like

      • Posted by Alexandra on January 6, 2013 at 14:54

        Cu siguranţă s-ar găsi fani şi pt astfel de emisiuni…dar pe canalele româneşti rar mai vezi ceva de calitate.

        Like

  5. o sa fiu rau, dar daca Florin Salam le-ar preda literatura romana, 70 % din copiii de liceu ar fi super indragostiti de ora de romana.

    Asta ca o gluma. Mentalitatea lor e asa, pentru ca si parintii i-au invatat asa . Daca acum 20 de ani sau chiar si cand eram noi elevi …de fiecare data cand luam o nota mica noi eram cei certati de parinti( Macar asa…parinteste, daca nu mai dur ) , acum profesorii sunt cei care cad de fraieri. Ca vezi ,draga Doamne, copilul e geniu, dar profesorul e tampit ca ii pune note mici.

    Dar, trag sperante ca mai sunt oameni cu gandire ca a ta , ca a mea , si ca , pe viitor, lucrurile vor sta altfel . Desi , s-ar putea ca , pana atunci , sa fie numai profesori care au luat bacul cu 6 si licenta cu 5 …

    Like

    Reply

  6. Totul porneşte de la educaţie. Şi educaţie se face şi acasă, şi la şcoală.
    Dar profesorii sunt cocârjaţi de nevoi şi nu-i interesează ce se întâmplă cu elevii, au alte probleme, mai presante, iar părinţii au o nevoie acută să creadă în copiii lor şi nu-i supraveghează. “Lasă că ştiu ei ce fac, i-am educat bine.”
    Şi apoi, s-au născut în epoca internetului şi a alienării pe facebook. Ori, astea le ocupă tot timpul şi chiar au devenit dependenţi de ele.
    Nu m-aş grăbi să dau vina exclusiv pe elevi, în niciun caz. E un lanţ întreg de lucruri care contribuie la ceea ce numeşti tu ignoranţa şi nesimţirea elevului care are de toate. Şi ceilalţi, care sunt plini de nevoi, sunt în aceeaşi barcă şi au acelaşi comportament.
    Lucrurile sunt legate de condiţia materială, dar mai puţin decât am vrea noi să credem. Totul e mult mai profund şi ţine, paradoxal, şi de educaţia părinţilor.
    Şi. dacă săpăm mai adânc, vom descoperi că toate duc spre factorii decizionali din ţara asta, vinovaţi de prăpastia dintre săraci şi bogaţi. Ştiu, am un limbaj de lemn acum, dar treci peste asta. Interesant e de ce prăpastia asta e atât de adâncă, deşi sau poate tocmai fiindcă au trecut nu ştiu câte guverne la conducere. Departe de a fi un nostalgic, cred că răul de acolo porneşte: de la graba cu care vor să se înavuţească noii gurvernanţi.
    La prima vedere, nu-i nicio legătură între indolenţa unui elev şi metehnele parlamentarilor. Şi totuşi…

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on January 6, 2013 at 14:23

      Sunt convinsă că vina nu e exclusiv a elevilor şi a situaţiei lor materiale. Dar faptul că unora li se fac toate poftele indiferent de notele din carnet, e un factor al ignoranţei de care vorbeam. Eu am făcut doar o paralelă între puştii ăia care vor să înveţe şi o fac chiar în aer liber, sub un nenorocit de pod, şi puştii din România care se fâţâie prin BMW-uri şi-i doare la bască de limba română.
      Şi da, ai dreptate la faza cu schimbarea guvernelor mai rău ca pe ciorapi. I-a bulversat şi asta, dar tot nu explică o scădere aşa drastică a interesului pentru carte. Că materia e cam tot aia, indiferent de testele pe care le dai la final.

      Like

      Reply

  7. Posted by Cipick on January 6, 2013 at 13:25

    E vorba despre mentalitate, educația dată de parinți, anturaj și starea materială care nu îi motivează absolut deloc să câștige banul lor, să se descurce singuri in viață. Problema e că nu se gândesc la viitor, le e foarte bine acum: sunt întreținuți de părinți, au mereu bani în buzunar, au prietenii aprope când le fac cinste cu o bere. Trăiesc iluzia unei vieți perfecte, însă se vor da cu capul de pereți când nu o să mai aibe de unde suge bani și să constate că nu au realizat nimic în viață,că nu îi angajează nimeni că nu știu să facă nimic. E trist dar cred că sărăcia și foamea e cea mai bună motivație de a te realiza.

    Like

    Reply

Părerea voastră contează!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: