Cum am ajuns să sun la un fotograf de nuntă

Mă uit în oglindă şi nu-mi vine a crede ce văd. E minunată, e tot ce mi-am dorit vreodată! E atât de elegantă şi strălucitoare încât nu vreau să o mai dau jos. Ţesătura fină, conturul pe care i-l oferă taliei mele, felul în care se deschide ca o floare către bază, mă hipnotizează.

Cu câteva săptămâni în urmă, o priveam în vitrină şi mă gândeam că nu voi fi atât de norocoasă niciodată. Nu mai eram convinsă că o astfel de zi va putea face parte şi din viaţa mea. Şi uite că a venit timpul să o aleg. A venit şi clipa în care îmi aleg, mândră şi fericită, o rochie de mireasa.

O privesc acum şi nu-mi vine să cred ce frumoasă e: corsetul său este mărginit de un şir de pene albe, delicate, ce mă trimit cu gândul la balurile din poveşti; iar voalul e de o delicateţe întâlnită doar în filmele de epocă. Pentru mulţi, ar fi doar o rochie de mireasă ca oricare alta, dar pentru mine este exact cum mi-am imaginat în copilărie că va fi.

SeaVentureResort

Ziua nunţii se apropie iar eu voi păşi spre altar cu bucurie în privire şi cu trupu-mi mângâiat de rochia viselor mele. Toţi cei dragi mie mă vor înconjura cu zâmbete şi felicitări şi mă voi simţi în al nouălea cer. Ceremonia probabil va fi scurtă şi încărcată de emoţie. Bliţurile vor lumina întreaga încăpere, asigurându-mă că fiecare clipă de fericire va fi imortalizată. Multe rame noi vor găzdui, apoi, cele mai reuşite cadre, îmbrăcând pereţii camerelor.

Multe îmbrăţişări îmi vor întări convingerea că am făcut alegerea potrivită, iar zâmbetul lui îmi va alunga orice urmă de îndoială. Ne vom atinge mâinile, rapid, pe furiş, ca şi cum am putea fi pedepsiţi dacă nu suntem atenţi la cuvintele sfinte, ce ne vor uni pe veci.  Ne vom simţi catifelarea pielii pentru câteva secunde şi emoţia ne va cuprinde când sărutul va anunţa, oficial, că suntem soţ şi soţie.

Vom ieşi apoi într-o lume nouă, într-un viitor necunoscut dar minunat. Privirile ni se vor întâlni la acest nou început de drum şi fără cuvinte ne vom asigura că putem reuşi.

Mă uit fără să clipesc în oglindă, la această rochie de mireasă şi nimic nu mă poate opri din visare. Simt că trebuie să mă trezesc la realitate dar nu îi văd sensul. Aş prefera să continui să o privesc, să continui să mă imaginez păşind spre altar, spre EL şi spre fericirea noastră.

Dar mă trezesc. Mă trezesc din somn şi realizez că nu mai văd voalul imaculat, nici trena catifelată, nici buchetul de trandafiri albi…

Mă dezmeticesc şi iau telefonul. Poate că a fost doar un vis dar sunt convinsă că, peste ceva timp, acesta va deveni realitate. Formez numărul şi-mi contactez fotograful de nunta din Bucuresti. Cu siguranţă va dori să vadă şi să captureze  dorinţa mea îndeplinită.

 – Alo, nu-ţi face planuri în data de…

Sursa foto:herecomestheguide.com

Am aflat despre aceasta campanie BlogAwards din acest articol de pe GamersBlog

23 responses to this post.

  1. Eu de acum visez la rochia de soacra mare… Oare cum sa fie? :))

    Like

    Reply

  2. […] ce ieri am speriat câteva persoane, care chiar se pregăteau să-mi ureze “Casă de Piatră“, astăzi am zis să o las mai moale şi să vă ofer un moment de relaxare cu articolele […]

    Like

    Reply

  3. Vezi ca in titlu tre sa ai cuvantul fotograf de nunta…:)

    Like

    Reply

  4. Foarte frumos articolul. Se vede ca esti femeie🙂 Articolul are aroma de poezie. Parca l-ai scris in timp ce savurai un pahar de gin pe un balansoar in curtea casei si te batea vantu-n freza. Sincer, beton articolu’. Vorba lui Florin Ravdan, la un moment dat am crezut ca te mariti…….:)

    Daca tot ai chef de vorba, te astept pe site-ul meu sa ma critici.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on January 24, 2013 at 10:25

      Mulţumesc, Silviu! :)) Nu mă bătea niciun vânt în freză, dar apreciez metafora. :)) Voi intra şi eu pe site-ul tău. O zi frumoasă!😀

      Like

      Reply

  5. Te grăbeşti să-ţi schimbi numele, Alexandra?

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on January 23, 2013 at 21:04

      Chiar deloc!😀 Mă gândesc să-l păstrez chiar şi când mă voi căsători… Îmi cam place numele meu.

      Like

      Reply

  6. Pentru o clipa, ma gandeam ca te mariti . Ma pregateam sa iti urez “casa de piatra” :)))

    Like

    Reply

Părerea voastră contează!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: