Manierele într-o societate modernă – campania vALLuntar 2

Probabil deja v-aţi obişnuit cu stilul meu de a critica orice mişcă şi de a lăuda prea puţine lucruri. Astăzi, însă, vă surprind cu o laudă la adresa unei cărţi ce n-ar trebui să vă lipsească din bibliotecă: “Noul cod al bunelor maniere” de Silke SChneider-Flaig.

tn1_noul_cod_al_bunelor_maniere-cover-matrita

Deoarece erau prea mulţi oameni care spuneau că nu e cazul să citească “Codul bunelor maniere”, pentru că e învechit şi trăim într-o societate modernă, autorul s-a gândit să le dea un pic peste nas şi să le atragă atenţia că şi în această societate modernă, tot există nişte reguli de bun simţ. 

Răsfoind această carte, pe tot parcursul zilei de ieri, m-am gândit la comportamentul meu, în general, şi mi-am dat seama că-mi prinde tare bine lectura acestui cod, căci am de îmbunătăţit şi eu multe la persoana mea. De asemenea, mă gândeam şi la cei care mă înconjoară: nici ei nu se lasă mai prejos când vine vorba de anumite detalii, aparent semnificative. 

Să vedem cam ce mi-a atras atenţia în această carte:

În primul rând, autorul ne indică metoda corectă de a ne prezenta. Când suntem la o petrecere, de pildă, gazda e datoare să-şi prezinte oaspeţii între ei. Dar, de multe ori, oaspeţii se mai prezintă şi singuri. Şi, oricât de fascinant ar fi personajul James Bond, nu trebuie să-i adoptăm stilul (“Mă numesc Cristea, Alexandra Cristea…”), ci trebuie să ne prezentăm scurt şi la obiect, cu numele şi prenumele şi, dacă e cazul, firma pe care o reprezentăm.

Apoi, am mai descoperit că paharele de şampanie şi de vin alb trebuie ţinute doar de picior. Sinceră să fiu, chiar nu ştiam acest mic amănunt. Şi nu, nu e un moft ci are cauze bine determinate: astfel, conţinutul rece nu se va încălzi de la temperatura mâinii, influenţând gustul. 

O altă chestie interesantă (pentru mine, cel puţin) a fost descoperirea sucului de mere. Da ştiam de existenţa lui, în general, dar nu ştiam că se potriveşte cu aproape toate felurile de mâncare, deoarece este izotonic şi are un gust relativ neutru. De multe ori m-am trezit uitându-mă pe meniu, într-un local, neştiind ce băutură să comand. Ei bine, acum dacă mă loveşte nehotărârea, aleg sucul de mere. Şi-aşa nu prea mănânc mere, măcar să beau sucul lor…

Legat de e-mailuri, convorbiri pe chat, pe forumuri şi postări pe bloguri, chiar şi codul bunelor maniere susţine că folosirea diacriticelor trebuie respectată. Nu m-am putut abţine să menţionez asta, căci ştiu că există mulţi care sunt “împotriva” diacriticelor pe internet. Mai spuneţi ceva!

Revenind din scurtul moment cârcotaş, să vă spun un pic şi despre telefonul mobil. Nu e politicos să fie ţinut pe masă, într-un local, căci dă impresia că apelul aşteptat este mult mai important decât întâlnirea la care ne aflăm. Adevărul e că obişnuiam să-mi scot telefonul din poşetă şi să-l pun pe masă, din motive de surzenie. Soneria mea nu era niciodată destul de puternică pentru a o auzi din poşetă. De aceea, puneam telefonul pe masă. O să încerc să mă descotorosesc de acest obicei prost.

Ajungem apoi, la vestimentaţia la locul de muncă. Ştiu că toţi am râs în hohote şi am admirat-o pe frumoasa domnişoară roz din Legally Blonde, dar culoarea aceasta nu are nicio treabă cu profesionalismul. Este, mai degrabă, asociată cu tot ce e pufos, drăgălaş şi numai bun de luat în braţe. Şi nu cred că prezentarea proiectului tău ar fi luată în serios dacă, brusc, toată lumea te-ar lua în braţe şi ţi-ar mângâia puloverul roz, spălat proaspăt cu Cocolino. 

De asemenea, chiar dacă temperatura atinge cote inimaginabile pe timpul verii, la locul de muncă este indicată folosirea dresului. Nu pot spune că sunt complet de acord cu această regulă, căci eu şi căldura nu suntem prietene aşa bune, dar adevărul e că un picior cu dres e mai estetic decât unul fără…cel puţin, la birou.

Tot în categoria “de evitat”, în afară de lipsa dresului, autorul mai adaugă şi bluzele transparente, parfumul puternic, rochiile mini, machiajul strident, hainele cu umerii goi, un decolteu prea adânc, piercingurile, tatuajele, părul la subraţ şi părul pe picioare (în combinaţie cu lipsa dresului, vă daţi seama că ar fi un dezastru).

O chestie pe care eu nu o ştiam e că guma de mestecat stimulează circulaţia şi că vocalele se rostesc mai repede când mestecăm gumă. Dar chiar şi aşa, mestecatul gumei cu gura deschisă şi cu eventualele plescăituri rămâne la fel de neplăcut pentru cei din jur.

Tot legat de locul de muncă, trebuie să fim conştiente, noi femeile, că anumite domenii sunt în continuare dominate de bărbaţi. Dar asta nu înseamnă că o femeie nu se poate integra foarte frumos într-un cerc bărbătesc, la locul de muncă. Însă, codul bunelor maniere spune că, oricât de perseverentă ai fi, nu trebuie să ajungi să te iei la întrecere cu bărbatul (la consumul de alcool, comportament etc.).

Bineînţeles că multe din regulile pe care le-am enumerat până aici sunt valabile doar în anumite ţări. Cum e şi vorba: “câte bordeie, atâtea obiceie”. De aceea, autorul ne sare în ajutor cu un capitol destinat celor care călătoresc foarte mult: “Comportamentul pe plan internaţional”. Astfel, când voi ajunge (vreodată) în Brazilia, voi încerca să nu uit că femeile acolo nu consumă bere, ci vin, rachiu sau lichior; şi tot pentru această călătorie voi învăţa limba portugheză, să nu fac ca restul străinilor care presupun automat că limba vorbită acolo e spaniola.

Noul cod al bunelor maniere nu se încheie fără un test de comportament. Aşadar, la finalul lecturii, puteţi să vă autotestaţi, descoperind dacă aţi reţinut cu adevărat ceva sau aţi pierdut timpul de pomană şi manierele sunt tot străine de voi.

După cum am spus şi la început, această carte ar trebui lecturată de toată lumea. Un strop în plus de bun simţ nu strică la nimeni!

Articolul face parte din campania vALLuntar iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVA.

Pentru fiecare 15 comentarii strânse la ACEST ARTICOL, se va planta câte un copăcel! 😀 Hai să ne preocupăm un pic şi de natură!

Şi acum, dragi cititori, pentru că trebuie să comentaţi, comentaţi, comentaţi, vă întreb: cam cât de importante sunt manierele în viaţa voastră de zi cu zi? Ţineţi seamă de codul bunelor maniere sau vă adaptaţi comportamentul în funcţie de anturaj?

Sursa foto: www.all.ro

83 responses to this post.

  1. Am cateva persoane carora le-as recomanda aceasta carte si nu sunt mici, dar nu vreau sa fiu rautacioasa.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on March 23, 2013 at 21:57

      Cunosc sentimentul! 😀 Eu sper totuşi că unii dintre ei au ajuns aici pe blog şi s-au simţit cu musca pe căciulă. :))

      Like

      Reply

  2. […] că n-aţi uitat că şi eu particip la campania de plantat copăcei, vALLuntar 2: Manierele într-o societate modernă şi Captiv într-o relaţie toxică. Ce-i de făcut? Pentru fiecare 15 comentarii strânse la cele […]

    Like

    Reply

  3. O carte care trebuie musai citită. M-a amuzat recenzia ta ^_^

    Like

    Reply

  4. […] recenzii. În momentul de faţă, strâng comentarii, pentru plantat copăcei, la articolele: Manierele într-o societate modernă şi Captiv într-o relaţie toxică. Ce-i de […]

    Like

    Reply

  5. as fi ipocrit daca as spune ca ma comport impecabil si ca aceasta carte imi este Biblie,dar incerc sa sa ma comport cat frumos si sa nu deranjez pe nimeni. of,pe cine pacalesc…tre sa-mi cumpar cartea urgent :))

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on March 7, 2013 at 08:37

      Impecabil nici eu nu mă comport, că nu-s chiar robot. :)) Dar fac tot posibilul să nu calc pe nimeni pe coadă şi să-mi văd de treaba mea. 😀

      Like

      Reply

  6. Uite o carte într-adevăr utilă, bine că ne-ai adus-o în atenție.

    Mult spor la citit și plantat de copăcei!

    Like

    Reply

  7. Posted by Spunsieu on March 3, 2013 at 18:09

    De mult imi tot spun sa-mi fac timp pentru o asemenea carte, parca imi dai un imbold. Te invit sa vezi ce carte am ales eu.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on March 4, 2013 at 08:38

      Voi veni şi la tine în vizită imediat ce-şi revine internetul meu. Căci momentan “am voie” doar pe anumite pagini…:))

      Like

      Reply

  8. chiar vorbeam cu o prietena despre o carte de genul acesta. as vrea sa stiu ( avand in vedere ca majoritatea sfaturilor din recenzie sunt pt femei) daca este o lectura adresata exclusiv publicului feminin sau nu?!

    Like

    Reply

  9. interesanta carte ai ales ! succes mult la copacit…vad ca facut de vre-o 3 copacei pana acum 🙂

    Like

    Reply

  10. Posted by ch3815h on February 26, 2013 at 21:11

    sincronizat timpurilor sau nu, obiceiurilor mimetic induse fara capatai, bunul simt se educa si disciplineaza la orice vreme, varsta cand se doreste. asta ca sa spunem ceva la teza autorului. cat despre devotiunea prezentarii tale aici meriti pomisori!
    hai si tu la mine sa zici ceva ca sa plantam si mai multi!
    mersi! 🙂

    Like

    Reply

  11. Cartea asta trebuie sa ajunga la mine cat mai curand. Nu numai ca am un cod vechi si cu copertile jupuite (aici cineva n-a respectat bunele maniere de pastrare a cartilor), dar am doua adolecente care trebuie musai sa-l citeasca. Multumesc pentru recomandare!

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 27, 2013 at 09:33

      Cu plăcere! 🙂 Şi eu aveam o variantă a vechiului cod dar se pare că a fost “înghiţit” de bibliotecă, căci nu-l mai găsesc…

      Like

      Reply

  12. Am citit un cod al bunelor maniere cand eram eu mica, la vreo 16 ani. Dar trebuie sa pun mana si pe acesta.
    Eu am mai citit maniere pe blogul lui Radu Popovici, bucatarul. O colectie foarte complexa de maniere la masa. Recomand. reteteleluiradu.ro

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 26, 2013 at 15:17

      Merci pentru comentariu şi recomandare!

      Like

      Reply

      • P.S. : Ca tot ziceai de “oricât de perseverentă ai fi, nu trebuie să ajungi să te iei la întrecere cu bărbatul (la consumul de alcool, comportament etc.).”

        Asta e itera de lege, nu tine de maniere. Stim cu totii maimutele alea care se cred “kul” daca ragaie sau flatuleaza, sa nu zic altfel, ca porcii, si incep dupa sa rada, sub pretextul ca, vezi Doamne, sunt baietoase. si isi beau mintile din acelasi motiv.

        Am si eu prieteni buni, dar nu fac pe scroafa de dragul lor. De fapt…incerc sa evit porcii.

        Like

      • Posted by Alexandra on February 27, 2013 at 09:36

        În ultima perioadă şi eu am început să evit anumite persoane din cauza comportamentului lor… dacă înainte mai închideam ochii, acum o fac doar pentru cine merită cu adevărat.
        Referitor la fetele care se dau băieţi, sunt de acord… deşi prin adolescenţă adoptasem şi eu un stil mai băieţos…
        Dar bine că mi-a venit mintea la cap şi am trecut de perioada aia! :))

        Like

  13. Eram chiar curioasă să citesc o recenzie a acestei cărţi şi ce aduce nou.
    Merci:)!

    Like

    Reply

  14. E foarte interesanta recenzia ta. Mi se pare o carte utilă. În “vechiul” cod:) citisem ca nu e considerat de bun simţ să îi spui cuiva “noroc” sau “sănătate” atunci când strănută. Dar eu una mă simt ciudat dacă nu o fac şi am impresia că eu nu sunt politicoasă.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 26, 2013 at 10:00

      Acest lucru nu era menţionat în noul cod, probabil s-a abandonat ideea că nu ar fi de bun simţ. Şi eu spun de fiecare dată “sănătos” sau “noroc”, când strănută cineva… mi-a intrat în reflex! :))
      Mulţumesc pentru comentariu!

      Like

      Reply

  15. Aş fi curioasă să răsfoiesc această carte, mulţumesc că ai prezentat-o aşa de frumos. După părerea mea, cred că bunul simţ nu ar trebui considerat niciodată ca fiind demodat.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 26, 2013 at 09:59

      Aşa este. Măcar el ar trebui să rămână veşnic la modă. Dar cum să facem oare să-i convingem pe toţi că aşa este normal?

      Like

      Reply

  16. Codul bunelor maniere ar trebui printat si lipit prin autobuze si metrouri, asa, ca sa mai iesim un pic din … platitudinea in care ne aflam. Multumesc pentru recenzie si pentru lucrurile pe care le-ai punctat aici, de tinut minte!

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 26, 2013 at 09:57

      Nu e o idee rea, dar am impresia că afişele lipite ar fi mâzgâlite sau rupte în secunda 2.
      Mulţumesc şi eu pentru comentariu! 😀 Să plantăăăm copăcei!

      Like

      Reply

  17. Am si eu acasa un Cod al bunelor maniere. Insa e ceva cam vechi, cumparat de parintii mei acum cca. 30 de ani.
    Mi se pare o idee excelenta ca acestui cod cineva s-a gandit sa-i faca un update. Cred ca era cazul. In general lucrurile nu s-au schimbat semnificativ in timp insa s-au mai schimbat timpurile 🙂
    Succes la plantat copacei!

    P.S.- Imi astept si eu cartile. Inca n-au sosit. Cred ca miercuri cel tarziu vor ajunge. Asta pentru ca m-am inscris in ultima clipa. 😉

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 25, 2013 at 19:27

      Mulţumesc pentru comentariu, Elly! 😀
      Sunt curioasă ce cărţi ţi-ai ales şi abia aştept să citesc recenziile.

      Like

      Reply

  18. Cartea asta ar trebui să se dea gratis, să ajungă la cât mai mulţi cititori 😀

    Like

    Reply

  19. 3. Greşeala de a nu-l întâmpina pe celălalt cum se cuvine… Iată o altă regulă de aur: nu-l lăsa niciodată pe celălalt să te aştepte la nesfârşit pe holurile companiei, până când catadicseşti să-l primeşti în biroul tău. În plus, atunci când sunteţi prezentaţi, ai grijă la modul în care daţi mâna. Dacă în momentul respectiv stai pe scaun, politicos este să te ridici. Indicat este, de asemenea, să ai o strângere de mână fermă, dar să nu-i laşi urme vineţii interlocutorului tău. Fereşte-te să ai o mână moale, pentru că acest lucru trădează lipsa tăriei de caracter şi-i va transmite celuilalt că eşti o persoană slabă. În acelaşi timp, ai grijă să te adresezi acestuia într-un mod politicos şi formal la început, chiar dacă sunteţi de aceeaşi vârstă şi chiar dacă în organizaţia ta relaţiile informale sunt la loc de mare cinste. Ulterior puteţi stabili de comun acord dacă să vă tutuiţi sau nu, dar nu-l trata pe individ ca şi cum aţi fi buni prieteni încă din şcoala generală.

    Like

    Reply

  20. 🙂
    frumos articol. chiar ar trebui sa avem aceasta carte in biblioteca personala. Ar prinde bine

    Like

    Reply

  21. Interesant. Dar cred ca unele comportamente pot sa sufere schimbari majore, in functie de trendul societatii. Cum ar fi telefonul pe masa. Foarte multi au acest obicei.

    Like

    Reply

  22. Posted by Ada on February 23, 2013 at 17:46

    Fiecare casa trebuie sa aiba asa o carte. As introduce-o si materie la scoala. Ca la pension…

    Like

    Reply

  23. Nu ştiu dacă mai sunt pe piaţă, dar avem nişte astfel de coduri scrise de autori autohtoni.
    Multe din exemplele date de tine le ştiam. De exemplu, şampania, care nu trebuie încălzită. Invers, coniacul se pune în nişte pahare cu o formă tocmai bună pentru a fi ţinut în palme, ca să se încălzească băutura.
    Întotdeauna am fost împotriva tatuajelor şi a piercing-urilor la femei. Până nu demult, se tatuau numai curvele şi puşcăriaşele. E drept, acum, uneori, un tatuaj poate reprezenta o operă de artă. Dar trupul femeilor nu poate fi decât urâţit de tatuaje şi găuri în piele. Mă rog, fiecare cu gusturile lui, dar cînd o femeie tatuată, simt o uşoară repulsie, cu toate că, poate, n-am de ce. Alţii găsesc că e chiar sexi…

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 23, 2013 at 10:55

      Nici pe mine nu mă atrag tatuajele. Am avut la un moment dat nişte gânduri “negre” să-mi fac şi eu ceva pe un umăr, dar am abandonat repede. :)) Nu sunt împotriva lor şi nici a persoanelor care-şi fac, fiecare face ce doreşte cu corpul lui.

      Like

      Reply

  24. O carte ce trebuie inmanata fiecarui tanar ca si cadou de majorat. Nu toate se pot aplica, dar un minim este necesar. Multumim!

    Like

    Reply

  25. Codul bunelor maniere, este o carte foarte faină. Am răsfoit-o și eu când eram mai mic (cu 2 ani în urmă). Ideea e că bunele maniere sau ordinea morală o avem în noi încă de la început, dar aceasta nu e desăvârșită sau dacă vrei e perfecționistă, nu perfectă. Niciodată nu va ajunge la perfecțiune, dar măcar tinde să ajungă, ceea ce este deja un pas în plus și asta e bine. M-aș bucura să știu sigur că plantările chiar se fac și m-aș bucura de două ori să știu că se fac în România, pentru că începem să sărăcim din ce în ce mai mult datorită defrișărilor și ne-plantării de generații noi de copaci.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 22, 2013 at 21:40

      Campania este la a doua ediţie şi, din câte ştiu eu, la prima ediţie chiar s-au plantat copacii. Deci e serioasă treaba. 😀

      Like

      Reply

  26. cartea e folositoare pentru toate generatiile…pacat ca tinerii din ziua de azi nu mai stiu ce sunt “bunele maniere”.

    Like

    Reply

  27. mi se pare important sa respectam anumite “norme”, dar sa fim seriosi, daca toti le-am respecta pe tooooate, viata ar fi putin cam plictisitoare :))

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 22, 2013 at 19:52

      Bine, nu spun acum să ne transformăm în roboţi şi să ne supra-analizăm fiecare mişcare. :)) Dar unele reguli ţin de bun simţ şi trebuie respectate.

      Like

      Reply

  28. Am avut candva in casa Codul bunelor maniere. Imi placea sa citesc din ea in timp ce mancam. Cat am retinut, nu stiu. Mi-ar placea sa imi fac testul acela si chiar sa aflu ce s-a mai schimbat intre timp. :))

    Like

    Reply

  29. Posted by Vulpitza on February 22, 2013 at 18:41

    Eu am probleme cu generatia din ziua de azi…nu stiu ce sunt “bunele maniere”.Au uitat de cuvintele magice “va rog”.nu stiu ce e respectul fata de cei in varsta..Am citit cartea acum multi ani,dar as reciti-o cu mare placere iar

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 22, 2013 at 18:58

      Cred că ai citit varianta aia veche, căci cartea de care zic eu e apărută recent. Oricum, ideea de bază tot aia e. Merci de comentariu! :*

      Like

      Reply

  30. O carte utila multora dintre noi! 🙂
    Cred ca s-au cam uitat o bunele mainere si ar trebui sa ne reeducam la capitolul asta.

    Like

    Reply

  31. adevarul este ca “bunele maniere” nu se mai respecta…din pacate
    spor la plantat copacei!

    Like

    Reply

  32. Aia cu dresul obligatoriu nici mie nu-mi place, dar cu celelalte m-as putea impaca 🙂 Nu am citit niciodata nimic legat de bunele maniere. Cred ca este cazul 😀

    Like

    Reply

  33. Unele reguli le mai stiam …pe unele le voi pune in practica 😀 Multumesc ca mi-ai zis regula cu telefonul…si eu il scoteam din acelasi motiv ca tine…o sa incerc sa renunt la acest obicei.
    Pe mine ma enerveaza cei care isi pun pe masa telefonul cu fata in jos ( sa se vada marul muscat ), portofelul ( burdusit cu chitante si alte foi – ca sa para mai gros ) si ochelarii de soare ( dupa caz).

    Si referitor la “vALLuntariat” mult succes si sa primesti cat mai multe comentarii …

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 22, 2013 at 15:34

      Portofelul ţinut pe masă deja dă dovadă de prost gust, din punctul meu de vedere! Mai ales dacă stă să explodeze! :))
      Mulţumesc pentru comentariu şi pentru susţinere!

      Like

      Reply

  34. Super tare… la faza cu telefonul chiar nu stiam, dar nu prea obisnuiesc sa mi-l tin pe masa doar din simplul motiv ca imi este teama sa nu dispara sau sa nu il uit pe undeva. :))

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 22, 2013 at 15:22

      :)) E şi ăsta un motiv pentru care să nu-l pui pe masă; oricând poa’ să şi-l însuşească altcineva. Doar trăim în România! :))

      Like

      Reply

  35. Posted by Dragos on February 22, 2013 at 15:02

    Foarte fain articolul. De chestia cu telefonul chiar nu știam. Urăsc să-l țin mereu în buzunar. Am acasa un volum mai vechi.., acolo nu apare chestia asta… probabil nu existau telefoane mobile pe vremea aia.

    Like

    Reply

  36. Posted by oni on February 22, 2013 at 15:01

    Cu alte cuvinte ceva cultura generala(vezi partea cu limba vorbita in Portugalia) si asa cum ai subliniat bun simt face viata mai frumoasa.Perfect de acord.Cu toate astea,si nu am tatuaje,nu vad de ce tine de bunele maniere.Preferintele cuiva legate de modul in care isi tortureaza pielea ii treaba domniei sale si faptul ca are tatuaj la vedere nu ar trebuii inclus intr-o carte care vorbeste de bunele maniere.Parerea mea.

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on February 22, 2013 at 15:10

      Era vorba de tatuaje în subcapitolul “vestimentaţia la locul de muncă”. 🙂 Într-un mediu profesional, un tatuaj cu “Denisa e viaţa mea”, la vedere, nu debordează de inteligenţă. 😉

      Like

      Reply

  37. Posted by Cristi Vasile on February 22, 2013 at 15:00

    Da, greseala cu telefonul mobil pe masa o fac si eu, tot din acelasi motiv, nu il aud. Plus ca ma mai uit si la ceas. Bunele maniere sunt foarte importante, chiar si in ziua de azi, ai dreptate Alexandra. Lansez si eu o intrebare acum, ce credeti intr-un local cine trebuie sa intre primul, barbatul sau femeia ?

    Like

    Reply

  38. O carte foarte interesantă, pe care ar trebui să o avem toți în bibliotecă și de care să ținem cont!Pentru mine, bunele maniere sunt foarte importante !Încerc, încă de acum, să-i învăț pe cei mici câteva lucruri esențiale de care să țină cont!Multă baftă la plantat! 🙂

    Like

    Reply

Părerea voastră contează!