Etichete cenuşii

Îmi plac dimineţile când mă trezesc cu zâmbetul pe buze şi nu ştiu de ce. Deschid ochii şi fredonez câteva versuri, mă întind ca o pisică leneşă şi, deşi simt nevoia să mai visez un pic, mă dau jos din pat şi dau startul zilei.

Când te trezeşti binedispus, din varii motive, toată ziua îţi merge bine. Nu mai are importanţă că nu ai obţinut chiar tot ce ţi-ai dorit, căci există şi ziua de mâine, când vei putea să lupţi mai mult. Nu mai contează că unele persoane vor să-ţi pună beţe în roate. Nu te mai gândeşti la ce ai pierdut, ci la ce poţi câştiga.

Nici chiar o întâlnire cu persoana care face tot posibilul să lipeasă cât mai multe etichete cenuşii pe tine, nu-ţi poate doborî zâmbetul. O priveşti, îi zâmbeşti şi mergi mai departe.

Dacă ieri am fost puţin dezamăgită de mine, căci eram 100% sigură că voi trece de anumite etape şi voi câştiga ceva în plus, astăzi m-am ridicat, mi-am scuturat puţin orgoliul rănit şi am luat-o de la capăt. Chiar dacă uneori îţi doreşti din tot sufletul să obţii ceva şi faci tot posibilul ca să se întâmple asta, vor fi şi dăţi când cineva acolo sus nu va fi de acord cu tine şi nu-ţi va oferi lucrul la care râvneşti. Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţi la optimism.

Aşa că azi m-am înarmat din nou cu gânduri pozitive şi voie bună şi am mai făcut un pas în direcţia dorită. Poate va mai fi nevoie de câţiva paşi, poate se va mai apropia şi muntele de Mohamed… cine ştie?! Rămâne de văzut.

Voi cum reacţionaţi atunci când nu obţineţi ceva din prima? Vă daţi bătuţi sau luptaţi în continuare cu arme noi şi nu, nu mă refer la arme de autoaparare (arme pentru autoaparare) şi spray paralizant (spray cu piper) ?

Sursa foto: pinterest.com