Portretul tău, prin ochii celorlalţi

De multe ori avem tendinţa să ne uităm în oglindă şi să vedem doar defectele; să ne analizăm propria persoană şi să nu ne convină un anumit aspect fizic.

dove_sketch_1_final

De multe ori am auzit, de la persoane pe care le admiram, cuvintele: “vai, urăsc aluniţa asta de pe umăr!”, “ce n-aş da să mai dau câteva kilograme jos”, “dacă aş fi puţin mai înaltă”, “pistruii ăştia mă calcă pe nervi”… şi mă întrebam de ce sunt atât de nemulţumite. Eu le admiram din tot sufletul pentru zâmbetul larg şi felul în care radiau în anumite momente, fără să bag de seamă detaliile care pentru ele erau atât de importante, reprezentând o cauză continuă de stres.

Şi eu am tendinţa uneori să mă uit în oglindă şi să găsesc câte ceva ce aş modifica, dacă aş avea cum. Dar, după câteva secunde, subconştientul meu îmi dă o palmă şi mă trezesc la realitate. Nu există oameni perfecţi şi tocmai din cauza asta reuşim să fim atât de frumoşi cu toţii! Fiecare om, chiar dacă nu ştie asta, a fost admirat la un moment dat de un altul. Fiecare dintre noi are ceva special, care atrage atenţia altor persoane. Şi dacă ne-am concentra cu toţii pe ceea ce avem deosebit, poate ar exista mai multe zâmbete pe stradă.

Pe acelaşi principiu au mers şi cei de la Dove, încercând să deschidă ochii tuturor oamenilor mai mult sau mai puţin complexaţi, prin următoarea campanie publicitară, care pe mine m-a emoţionat:

Uneori, defectul pe care l-am dori înlăturat, poate fi o adevărată calitate în ochii celuilalt!

Sursa foto: www.adteachings.com

11 responses to this post.

  1. Poate ca e adevarat…sau poate ca nu. Se intampla ca noi suntem mai critici cu noi insine fiindca ne cunoastem mai bine defectele si ne pasa de ele. Ceilalti ne vad intotdeauna pe fuga, fara sa observe si detaliile, chiar daca noi credem altceva.
    Nu vorbesc despre cei care se vad urati orice li s-ar spune desi nu sunt. Acel fenomen e deja ceva anormal.

    Like

    Reply

  2. Blogul dumneavoastra primit o nominalizare din partea blogului Pasi prin viata, pentru “A Bouquet Of Three Awards”. Felicitari si succes in continuare. Detaliile de participare le gasiti pe blog: http://ultimasuta.ro/2013/06/30/nominalizare-blog-sau-cum-am-zambit-in-week-end/

    Like

    Reply

  3. Și eu am o prietenă căreia vreau să îi amintesc mereu că e frumoasă și de câte ori îi spun începe să râdă și spune că nu e așa. Că nu-i plac pistruii ei, că ea nu e frumoasă și mereu îi spun: dacă te-ai vedea și tu prin ochii mei ai tăcea din gură să ai spune doar mulțumesc :))) Frumusețea este în ochii privitorului😛

    Like

    Reply

  4. Cateodata suntem prea drastici cu noi insine !

    Like

    Reply

  5. Uneori imi fac impresia ca astfel de moduri de a gandi, inclusiv optimismul, sunt caracteristici genetice si nu ceva ce poti dobandi. Si nu ma refer neaparat la mine, dar sunt foarte multi oameni care isi spun ca “va fi bine”, ca “se poate si mai rau”, ca “sunt mai norocosi decat altii” si apoi cedeaza…
    Cat despre ideea textului, cred ca e valabila pentru majoritatea oamenilor: noi insine suntem cei mai duri critici ai propriei persoane…

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on June 30, 2013 at 17:16

      Acum câţiva ani, eram atât de pesimistă că băgam spaima în ai mei părinţi. Timpul şi toate evenimentele de care am avut parte, însă, mi-au demonstrat că e mai bine să fii optimist. Şi acum, în orice situaţie, gândesc pozitiv iar rezultatele nu întârzie să apară, de fiecare dată.
      Şi da, ai dreptate, cei mai duri critici ai noştri suntem tot noi.🙂

      Like

      Reply

      • Iar eu acum cativa ani eram atat de optimist incat ai fi putut spune ca visez cu ochii deschisi. Si a functionat. Apoi, in timp, au inceput sa dispara bucuriile, una cate una. Imi spuneam de fiecare data ca “nu e nimic, nu mai am aia, dar am cealalta” pana cand am ramas fara optiuni… si atunci mi-am zis ca “voi recupera”. Cert e ca nici pana acum nu am recuperat…

        Like

      • Posted by Alexandra on June 30, 2013 at 17:23

        Poate vei recupera la un moment dat.🙂 Şi mie mi s-au întâmplat destule lucruri rele şi am pierdut multe lucruri şi persoane dragi, dar tot optimistă am rămas… poate aşa a fost să fie.

        Like

      • Poate…

        Like

Părerea voastră contează!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: