Ce viscol, ce bombă… tre’ să-l aflăm pe X!

Mă uitam pe geam acum o oră și râdeam în hohote. Un individ ambițios se chinuia să deszăpezească întreaga stradă din spatele blocului meu, ca să poată pleca cu mașina.

Scenariul a fost cam așa: cu o mini-lopată a alungat, inițial, toți nămeții de pe mașina sa și din jurul ei. Apoi, a început să-și facă un soi de cărare, pe unde să încapă mașina. Din când în când, se mai urca la volan și înainta cu mașina în spațiul pe care îl crease. Toată treaba asta a durat vreo oră și jumătate, până când a constatat că și strada următoare e blocată și că lopățica lui nu va face față. Drept urmare, a băgat mașina înapoi în parcare și a plecat în casă. Bine că viscolul nu i-a astupat-o înapoi în mai puțin de jumătate de oră, ca să fie sigur că a muncit degeaba…(*hapciu* bineînțeles că acum e, din nou, sub un strat mare de zăpadă!)

e88d01de907d47aa05d3abdd20850b0d

Și ninsoarea tot nu se oprește! Turturelele mele dragi stau zgribulite în nucul din fața geamului meu; nu văd niciun suflet trecând pe stradă, iar de mașini nici nu se pune problema.

Și totuși, nimeni nu anunță închiderea școlilor și grădinițelor în Galați. În București au făcut pasul acesta. Chiar au sfătuit oamenii să stea naibii în casele lor, ca să poată rezolva problema cu deszăpezirea. Că majoritatea au ignorat sfaturile lor, e partea a doua…

Dar gălățenii sunt (încă) optimiști!

Te dărâmă vântul din picioare, când faci un pas în afara blocului? Ninge atât de tare încât nu vezi nimic la 2 metri în orice direcție? Nu circulă niciun mijloc de transport și tocmai a zburat o mamaie pe lângă fesul tău? Nu-i nimic! Totul e sub control! Autoritățile, deși luate prin surprindere, muncesc din greu ca tu să ajungi pe rândul de la fereastră, în banca pe care scrie „Hey! Teachers! Leave them kids alone!”. Nimic nu va sta în calea educației tale! 

Poate doar dacă se va aduna zăpada cât să sari fără probleme în ea de la etajul 3, se va înfăptui miracolul să se anuleze orele în acest oraș minunat.

Nu sunt vreo adolescentă frustrată de ora de matematică, de luni, la ora 8.00! A trecut ceva timp de când aveam problemele astea. Doar îmi aduc aminte de liceu și de viscolul din clasa a XI-a care nu ne-a scutit nici măcar de vreo secundă din ora de muzică. Aveam o stimată directoare care ne-ar fi chemat la ore și la 10 minute după ce ne-a lovit Katrina. Atât de importante erau informațiile pe care era musai să ni le îndese în cap. Nicio catastrofă nu ar fi stat în calea educației noastre!

Ca să mă credeți pe cuvânt, vă dau și un exemplu. Prin clasa a IX-a, dacă nu mă înșel, cineva a dat un telefon anonim la secretariat, anunțând existența unei bombe în incinta mult prea iubitului nostru liceu. Majoritatea claselor nu au stat prea mult pe gânduri și au zbughit-o afară, cât mai departe de clădire.

Spun majoritatea pentru că a noastră clasă și încă vreo două, au mai întârziat circa 20 de minute. Nu știu care au fost motivele celorlalte clase (deși aș putea jura că fac parte din aceeași categorie), dar noi am mai rămas la locurile noastre, în bănci, ca să terminăm exercițiul început la matematică. Alarma era dată, poliția și pompierii erau pe drum, dar noi încă mai aveam pixul în mână, pentru că nu-l aflasem pe X. Iar X nu putea să rămână nedescoperit, că se ducea dracului stima lui de sine…

Așa că nu m-ar mira ca unele cadre didactice să susțină sus și tare că Popescu nu trebuie privat de lecția de fizică, chiar dacă zăpada îl gâdilă la …ombilic.

Update: TOATE (ei, nu se știe dacă toate, dar așa scrie în Viața Liberă) unitățile de învățământ din Galați se vor închide mâine, din cauza codului portocaliu spre roșu, spre curcubeu. Îmi țin pumnii singură, în speranța că nici grădinița unde muncesc eu nu își va deschide porțile mâine.

Alt Update: În momentul în care eu scriu cuvintele acestea, în spatele blocului meu are loc altă piesă de teatru: o Dacia 1310 e împotmolită în același loc unde se împotmolise și ambițiosul de la începutul textului. A reușit să ajungă în mijlocul străzii dar atât! Și acum vreo 5 indivizi se scarpină în cap pe lângă ea.

Unul a scos o lopată și se luptă cu nămeții. Unu e la volan și așteaptă ca cel cu lopata să-i mai facă loc, iar trei sunt în spate și mai împing mașina din când în când, deși ea nu înaintează deloc. De vis!

6 responses to this post.

  1. Asta cu învățământul e groasă. Oricum la noi învățământul de face după ureche. Se greșește teribil. Îndoapă elevii cu materii care nu le plac, nu le trebuie din liceu și se mai miră de rezultate. Lucrurile ar trebui să stea altfel.

    După aia ne mirăm că apar genii cum sunt cei care credeau că desfundă străzile cu o lopată de unii singuri. Am și eu niște vecini pe care îi apucase hărnicia pe viscol să arunce zăpada din fața blocului. Bineînțeles că nici nu se vedea ce muncesc ei. Acum strada e plină de zăpadă și tot ninge. Unde mințile sunt luminate cu lanterna n-ai ce să ceri. Măcar să aibă bani de baterii…

    Like

    Reply

  2. Si in teleorman am scapat de scoala😀 Doamne, la un moment dat ma bufnise rasul in timp ce iti citeam articolul. Ma duc si eu la geam sa vad ce vecini inventivi am.

    Like

    Reply

  3. Ai fost super amuzantă! :))) You’ve made my day! Cât despre anularea cursurilor pe motiv că “ninje”, e ceva prioritar pentru cei din București. Absolut tot timpul când ninge ceva mai tare, în București e bucurie mare (pentru cei ce merg la școală)

    Îți doresc o zi minunată, Alexandra!🙂

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on January 26, 2014 at 14:10

      S-au îndurat și au anunțat și pt Galați între timp. :))
      Mă bucur că te-am amuzat. O zi faină și ție!😉

      Like

      Reply

Părerea voastră contează!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: