Despre cum mi-a pătruns Superblog în viață

Am câteva zile bune de când încerc să leg două cuvinte despre tot ce a însemnat participarea la Superblog 2015. Dar, vedeți voi, fără penalizare viața e pustiu! De teama penalizărilor, la anumite probe, am înscris articolele chiar și cu 2 minute înainte de termenul limită. Acum, când nu mă mai presează nicio oră, e petrecere la mine-n gânduri. Mi s-a urcat democrația la cap!

IMG_20151214_184719

Participarea la Superblog a fost pentru mine o provocare. Pentru că nu mai reușeam să-mi fac timp să scriu pe blog, mi-am spus că un astfel de concurs m-ar impulsiona să nu mă las definitiv de scris. Și așa a și fost!

Lunea, miercurea și vinerea erau zilele în care scriam. Toată lumea știa asta. Nu mulți și înțelegeau dar asta e cu totul altă poveste. Ajungeam la 6 acasă, băgam o cafea în sistem și nasu-n laptop și săpam după inspirație. Îmi căutam pe youtube un playlist cu muzică specială pentru scris sau cum spunea iubitul meu: muzică de zâne și plecam departe, în căutarea poveștilor. Astfel, l-am descoperit pe Onan, am cunoscut latura sălbatică a Elsei, m-am aventurat într-o călătorie cu SuperPiticoții, am pătruns în lumea componentelor PC și am făcut cunoștință și cu Titi, dușmanul de brânză al lui Toni Delaco.

Am scris fiecare text cu la fel de mult entuziasm, indiferent de stările pe care le încercam în momentele respective. Fie că eram obosită, fie că eram fericită sau plină de nervi, când mă așezam în fața laptopului orice grijă dispărea și pătrundeam într-o lume cunoscută doar de mine. Și eram mândră de creațiile mele indiferent de notele pe care le primeam, apoi, din partea juriilor. Dar cel mai mult mi-a plăcut să scriu despre o amintire foarte dragă mie: Trandafirul din cort. Deși nu este unul dintre textele mele câștigătoare, rămâne preferatul meu din această competiție; cel pentru care mi-am deschis cel mai mult sufletul.

IMG_20151214_184847

Dacă ziceam mai devreme că participarea la competiție a fost o provocare, participarea la Gala Superblog a fost o adevărată explozie de emoții. Știam că sunt o fire timidă și toate alea dar credeam că la 25 de ani nu mă vor mai copleși emoțiile așa cum o făceau pe la 15. Însă, cu cât se apropia ziua în care trebuia să plec la București, cu atât simțeam undeva prin interior o mare agitație, ca o sută de purici dansând hora moldovenească sub coastele mele.

Cu o noapte înainte n-am reușit să dorm decât 2 ore. Bineînțeles, ca o iubită model ce sunt, am dat vina pe prietenul meu, când, de fapt, cele vinovate erau nenorocitele de emoții.

Ajunsă în fața Hotelului Golden Tulip, genunchii mi s-au transformat în gelatină și începusem să uit majoritatea verbelor. M-am gândit că de aceea se uita băiatul de la recepție cam cruciș la mine când i-am spus ceva legat de „superblog”, „cazare”, „gală”, „Alexandra Cristea”. Dar, de fapt, ideea era că greșisem hotelul și săracul om chiar nu știa ce borș mănânc eu acolo. Îmi cerea să-i arăt o confirmare, eu îi dădeam una și bună cu Gala mea Superblog; niște străini, în spatele nostru, deja își pierdeau răbdarea. Comedie cu C gigant.

Într-un final, am descoperit că mai e un hotel Golden Tulip și anume Golden Tulip Times, unde aveam rezervarea camerei și unde urma să aibă loc minunata Gală. Am urcat în mașină, am pornit GPS-ul, am ajuns la locul cu pricina și ne-am cazat.

Aici, mă scuzați, dar vreau să dedic un paragraf scurt și cuprinzător despre cât de GOLDEN a fost camera în care am fost cazați!

IMG_20151212_125321

În primul rând, nu știu ce saltele au acolo dar n-am mai avut un somn atât de profund și odihnitor de când… nici nu-mi aduc aminte de când! Nu-ți venea să te mai dai jos din pat, chit că venea războiul peste tine. Am rămas impresionată de senzația de confort pe care ți-o oferea întreaga încăpere. Cu drag voi reveni oricând la acest hotel și-l recomand din tot sufletul oricărei persoane. Hotel Golden Tulip Times are mai multe stele decât afișează! Vreo 5 i-aș da doar pentru zâmbetul sincer și cald pe care ni l-a oferit domnișoara de la recepție, când am ajuns și pentru amabilitatea domnului recepționer, când am plecat, a doua zi.

(Să nu mai spun de pernele alea mici și drăguțe… sunt numai bune pentru o bătăiță cu perne ca-n filme!)

FB_IMG_1450010942701 12339409_911596062257847_8426430753097740807_o

Gala propriu-zisă a fost încărcată de râsete, voie bună și vorbe frumoase. De cum am ajuns în sală am fost întâmpinată cu un cadou deosebit: un volum de poezii din partea scriitorului Adrian Găinaru. Îi mulțumesc din suflet pentru dar și pentru minunata dedicație! Pe moment am fost copleșită și nu am reușit să leg prea multe cuvinte. L-am citit într-o singură seară și am hotărât că poemul preferat este „Grădinița de la bloc”, căci îmi pare reprezentativ pentru blogul meu.

Mi-a făcut o deosebită plăcere să cunosc și recunosc superbloggeri cu care vorbisem doar online, ocazional; chiar dacă n-am apucat să schimbăm prea multe vorbe, căci tot din cauza emoțiilor (bată-le vina!) după gală m-a lovit din plin oboseala (+bonus o durere de cap) și am zis că mă odihnesc o oră înainte de Berăria H dar m-am odihnit de tot, până a doua zi dimineață. Saltelele ălea, vă zic… treaba Necuratului!

Promit ca la Gala Viitoare să dorm pe preș ca să nu mai ratez petrecerea de după!

Vreau să-i mulțumesc Claudiei Pătrașcu pentru cuvintele frumoase și pentru organizarea de nota 10 a acestui eveniment; superbloggerilor cu care am făcut cunoștință, timid, de pe scaun. A fost chiar fain să văd oamenii din spatele textelor pe care le admir! Vă asigur că timiditatea-mi piere de la a treia întâlnire-n sus. Îl moștenesc pe tata, n-am ce-i face! Mereu zicea că semănăm la unghii și la doza de emotivitate.

Și vă mai spun și despre marele meu regret, în afara faptului că am ratat petrecerea de la Berăria H. Nu am reușit să citesc, de-a lungul competiției, prea multe texte participante. Dar acum, că am intrat oficial în vacanța de iarnă, o să îmi fac o oală de vin fiert și o să vă lecturez cu drag și spor. 

Și-n încheiere, abia aștept următoarea ediție; acum, că am dat de gust!

This slideshow requires JavaScript.

 sursa foto: Albert Budica

13 responses to this post.

  1. Hai c-a fost bine!😉

    Like

    Reply

  2. Aoleu, cum mai sa dormi in loc sa vii la Party? Dupa ce ai vazut atatea poze si articole, cred ca o sa visezi numai Party SuperBlog pana-n primavara :))) Spor!

    Like

    Reply

    • Posted by Alexandra on December 22, 2015 at 11:03

      Îți dai seama că mi-am băgat unghia-n gât, de gâdilam perna cu ea. Abia aștept ediția din primăvară. Îmi iau energizante cu mine.:D

      Like

      Reply

  3. Felicitări pentru locul obţinut la SuperBlog 2015 şi pentru frumoasele articole.

    Mi-a plăcut şi acest articol, care reprezintă o sinteză interesantă şi hazlie a ceea ce s-a întâmplat la Bucureşti.

    Mult succes pe mai departe şi sărbători frumoase, Alexandra.

    Liked by 1 person

    Reply

  4. Repet, ati fost cel mai frumos cuplu!🙂
    Sa nu te lasi de scris, ti-am zis ca scrii super bine si frumos!

    Like

    Reply

Părerea voastră contează!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: