Posts Tagged ‘spring superblog 2016’

Credit – în trecut, prezent și viitor – de la online la offline

  • Tu la ce te gândești când auzi cuvântul „credit”?

normal_credit_card-s400x308-70447

Dar să lăsăm gluma deoparte!

În trecut, m-aș fi gândit la câțiva euroi pe cartela prepay, pe care mi-i puneau ai mei părinți, în fiecare lună și pe care eu îi cheltuiam, pe SMS-uri, din primele 30 de minute.

În prezent, îmi fuge gândul la activitatea mea de bloggeriță și la reputația pe care încerc să mi-o construiesc,  în blogosferă. Căci, să dobândești credit în mediul online nu este tocmai floare la ureche, mai ales când pe lume există mii de oameni, care vor același lucru ca tine.

New Bitmap Image (2)

Te trezești dimineața, pornit să iei frâiele lumii online și să o transformi în lumea ta. Uneori se întâmplă să reușești, alteori să bați pasul pe loc cu lunile/anii. Deoarece, oricât te-ai vedea tu alfa și omega, atunci când ești blogger, tot la cheremul altora ajungi. Și tot ce-ți rămâne de făcut e să cauți metode noi pentru a ieși din anonimat.

De-a lungul timpului, eu am pus în aplicare tot soiul de sfaturi, am citit cărți și articole și am făcut capătul la internet, încercând să descopăr varianta cea mai ușoară de a ajunge mai sus. Iar după ani de căutări, am ajuns la concluzia că nu există nicio variantă UȘOARĂ. Pentru că totul se face prin muncă, muncă și iar muncă!

Grădina mea a fost vizitată, aplaudată dar și criticată. Iar în tot acest timp, eu am aplicat 7 metode sigure de promovare în blogging:

  1. Fii tu!

Nu încerca să-ți copiezi idolul sau să te compari cu minunata concurență. Hotărăște-te cine ești TU și ce vrei să transmiți lumii.

  1. Ai încredere în tine!

Tu știi de ce meriți cititori, distribuiri și like-uri? Află mai întâi, apoi treci la taste și convinge-i și pe ei!

  1. Fii sincer!

Oamenii vor să citească o părere onestă. La câtă falsitate și manipulare există în mass-media, oamenii sunt însetați de adevăr. S-au săturat de minciuni sfruntate. Nu mai vor informații credibile, ci informații adevărate.

  1. Scrie des!

Cum spunea Hazlitt: „Cu cât scrii mai mult, cu atât poți scrie mai multe!”. Doar prin exercițiu, poți deveni mai bun.

  1. Fii sociabil!

Atât online, cât și offline. Camera ta îți oferă o cantitate limitată de inspirație. Orașul în care locuiești, însă, e o sursă necontenită de idei. La fel și-n online: oricâte like-uri ai da, tot un comentariu te scoate-n evidență. Folosește cuvintele și pentru a vorbi cu cei din jur, nu doar pentru a-ți scrie părerile!

  1. Participă la concursuri!

Orice experiență e importantă, iar un concurs te poate propulsa în topul celor mai căutați bloggeri. Dacă nu mă credeți, întrebați-i pe câștigătorii edițiilor Superblog: Cristina Lincu, Christian Hertzug, Daniel Botea,  Cornelia Crina Popa, Dana Lalici, Bianca Alexandra Bîzîiac.

  1. Bate la porți înalte!

Bagă-te în seamă cu persoanele publice, strecoară-te în sufletul partenerilor media pe care îi întâlnești în concursuri. Dacă ai reușit să impresionezi, fii sigur că te vor contacta pentru o colaborare fructuoasă.

Exemple: Chic-Elite, Connect, Loopa, RadioLynx, toateBlogurile.ro, TVR2 etc.

parteneri-1

În viitor, cuvântul „credit” îmi va inspira cu totul altceva: credit de nevoi personale sau chiar credit pentru prima casă. Iar în cazul acesta, lucrurile se pot simplifica, apelând la serviciile AVBS Credit.

Dacă pentru a obține credit în blogosferă, trebuie să îmbini mai multe metode, pentru un credit bancar, există o metodă sigură: compania de brokeraj AVBS Credit. De ce să te chinui și să pierzi timp, când poți apela la un broker bancar, ce te va ajuta să-ți îndeplinești scopul? Mai ales dacă acest serviciu este complet GRATUIT.

AVBS-CREDIT1

Dacă pentru a obține credit în blogosferă, trebuie să faci, uneori, și anumite investiții financiare (promovare pe facebook, achiziție domeniu propriu, testat produse cumpărate din buzunarul propriu etc.), pentru un credit bancar, nu trebuie să investești nici măcar timp. Pentru asta există brokerul financiar.

Și nu în ultimul rând, dacă pentru a obține credit în blogosferă, trebuie să mai apelezi uneori la cei trei “F” (Family, Friends, Fools), pentru a obține un credit rapid în bancă, e nevoie să apelezi  doar la AVBS Credit.

Pentru mine, prima casă va purta, cu siguranță, amprenta AVBS Credit, deoarece cum spunea și fondatorul companiei, Valentin Anghel: „A avea brokerul TĂU de credite este un LUX, un LUX care NU COSTĂ!”

Acest text a fost scris pentru ultima probă a competiției Spring Superblog 2016.

sursa foto: avbs.ro; pinterest.ro;

Advertisements

În grădina mea – despre flori, copii și alți oameni dragi

Poate fi o surpriză deosebită să primești un buchet de flori cadou, cu ocazia zilei tale de naștere, de la prietena ta cea mai bună! Poate fi un sentiment minunat să găsești pe birou un buchet de trandafiri roșii, fără nicio ocazie specială, de la iubitul tău. Dar atunci când primești un buchet de flori de la un om în miniatură – un copil cu ochi sinceri și calzi – o avalanșă de trăiri îți invăluie întreg sufletul.

f1659502-ef49-4dde-b238-d1e12141917fwallpaper-001

Grădină cu flori; grădiniță cu copii – coincidență nu este, vă zic!

Purtam doar de câteva zile „costumul de educatoare” și emoțiile-mi erau la intensitate maximă. Copiii erau agitați, eu eram începătoare. Copiii plângeau în secretariat, eu plângeam în baie. Copiii alergau prin clasă, eu alergam după ei, încercând să-i conving să se liniștească. Era ca-n desenele cu Tom și Jerry…

Și, cu o secundă înainte să clachez, am auzit un glas: „Alexandra, vino puțin!”. M-am îndreptat spre hol și am văzut-o pe doamna secretară, însoțită de un băiețel și de un buchet de flori cu piciorușe și săndăluțe roz. I-am zâmbit băiețelului și am dat să arunc o privire în spatele buchețelului de flori, să văd ce altă ființă se mai afla acolo.

Am făcut un pas în lateral, m-am ridicat puțin pe vârfuri și am văzut-o: eu în miniatură – eu când eram de vârsta ei. Blondină, ciufulită, tunsă castron, cu o coroniță așezată șui pe lângă urechi și un botic de un kilometru.

– Cum te cheamă?

– …

– Ești foarte drăgălașă! Îmi spui și mie cum te cheamă și câți ani ai?

– …

Mica făptură zburlită și botoasă nu voia să spună niciun cuvânt. Avea privirea fixă, năsucul roșu și buzele strânse. Mi-a întins, în schimb, buchetul de flori și a intrat în clasă, alături de fratele ei. Am luat buchetul de flori și l-am admirat, în drum spre vaza de pe dulap. Era superb: un crin alb, delicat, îmbrățișat de trei fire de gerbera, portocalii!

Tot restul zilei, am privit-o pe mândra piticoată, pe furiș, încercând să înțeleg de ce refuza să vorbească cu mine. M-am tot foit în jurul mesei la care stătea, am mai încercat să-i zâmbesc, dar nimic… domnișoara era concentrată pe făcăleț și plastilină și se făcea că nu mă vede.

Iar la ora 13.00, când mi se termina programul, mi-am luat poșeta și buchețelul de flori și am spus „la revedere!”; moment în care, am simțit două mânuțe cum se prind de piciorul meu și mă îmbrățișează strâns. Am privit în jos și am văzut-o: zburlită, cu ochii mari și un zâmbet până în spatele urechilor.

– Semeni cu mami! Și mamei îi plac crinii. Ne vedem mâine, doamna!

Mi-a tras o ventuză pe picior și a zbughit-o înapoi în clasă.

În clipa aceea am realizat că fiecare copil are modul lui de a-și manifesta sentimentele, atunci când simte el nevoia, nu când are chef adultul să-l tragă de fălci și să-l bosolească. De aceea, am fotografiat buchetul primit în dar de la ea și mi-am promis să nu uit vreodată această întâmplare.

Fotografie1346

Căci, florile sunt, cu adevărat, un mod precis de a transmite sentimentele, fără a folosi cuvinte. Dacă vrei să-i mulțumești mamei, pentru toate sacrificiile făcute de-a lungul vieții, dar nu prea știi cum să formulezi ideea, un buchet delicat din gerbera și crini te-ar scoate din impas. Dacă vrei să-i mărturisești unei domnișoare dragostea pe care i-o porți, dar ești prea timid, un buchet romantic de trandafiri roșii și albi îi va șopti „te iubesc!” pentru tine. Iar dacă ai dat-o în bară față de soacra ta și ai uitat de ziua ei de naștere, un mod finuț de a-i transmite o părere de rău ar fi un buchet vibrant de trandafiri albi și iriși.

Florile te ajută să zâmbești, să scapi de gândurile negre și să-ți luminezi clipele, chiar dacă soarele pare a fi ascuns în spatele norilor. Parfumul, jocul de culori, mângâierea petalelor catifelate… toate, la un loc, te aduc mai aproape de natură și te fac să o simți din nou cum îți curge prin vene.

De aceea, mi-aș dori uneori să mă transform într-o zână a florilor și să fac câteva livrări de buchete :

  • Mamei

Pentru ea, aș alege un buchet multicolor de gerbera, ornat cu ferigă olandeză și câteva fire de verdeață decorativă. I-aș dărui câte un fir de gerbera, pentru fiecare calitate de super-mamă pe care o are: bunătate, blândețe, empatie, dărnicie, sinceritate, răbdare, statornicie, afectivitate și putere de a trece peste orice obstacol, pentru a-i asigura pruncului său fericirea. I-am ales un buchet atât de colorat pentru că i se potrivește de minune caracterului ei copilăros. Mama încă se joacă, încă folosește diminutive, încă alintă și îi place să fie răsfățată. Mama încă se uită la desene animate și nu ratează niciodată difuzarea filmului Veronica, la televizor. Mama colecționează jucării de pluș și le pune nume la toate. Mama hrănește pisicuțe flămânde și turturele zgribulite de vânt. Mama are un suflet minunat și merită un buchet de flori, la fel de proaspăt și natural ca ea.

buchet-multicolor-de-gerbera-3n36wavhyp

Mamei i-aș face o surpriză, apelând la o florărie online, care să aibă servicii de livrare flori la domiciliu.

  • Mătușii mele

E sora mamei, așa că pot spune fără teamă că îi seamănă ca personalitate, pe ici, pe colo. E o fire gingașă, delicată, drăguță cu oricine și veșnic binedispusă, indiferent de câte probleme are pe umeri. Îți oferă sfaturi, îmbrățișări și dulciuri grozave, fără a-ți cere un ac în schimb. Este o femeie minunată care merită tot ce-i mai bun pe lume; iar buchetul optimism molipsitor, parcă a fost realizat special pentru ea.

buchet-optimism-molipsitor-6u83sq1o9z

În cazul ei aș apela la un curier pentru flori… dar m-aș ascunde și eu în spatele lui.

  • Nănuței mele

În engleză i se spune „godmother” și nu degeaba! Sunt atât de norocoasă, încât am fost înzestrată cu o mamă spirituală elegantă, grațioasă și cu un suflet extraordinar. O ființă blândă și afectuoasă, pentru care aș alege un buchet alb rafinat, realizat cu trandafiri albi și crini imperiali.

buchet-alb-rafinat-tawxmbp07o

Nănuței i l-aș oferi personal, privind-o în ochi și mulțumindu-i pentru toate minunile pe care le-a făcut pentru mine.

  • Prietenelor din copilărie cu care n-am mai ținut legătura

Ar fi mai multe fete, dar pentru că majoritatea sunt plecate din țară, o aleg doar pe cea rămasă în București. Andrei i-aș trimite un buchet multicolor de lalele, pentru a-i mulțumi că mi-a fost alături, în perioada tumultoasă a adolescenței. Buchetul ales este la fel de grațios și vesel ca ea.

buchet-multicolor-de-lalele-rjoslr1cyn

Și pentru ca surpriza să fie completă, i l-aș trimite anonim. Aș apela la serviciile unei florării online care să se ocupe cu livrări de flori pentru mulțumire în București și aș râde pe sub „mustăți” atunci când aș vedea, a doua zi, statusul pe Facebook: „Care naiba îmi trimiți flori, mă?”. 

flori9

Dacă ar fi după mine, aș cumpăra câte un buchet de flori personalizat, pentru fiecare doamnă, domnișoară sau fătucă din viața mea. Dar, momentan, portofelul meu strâmbă din nas la ideea asta, iar cardul îi ține hangul!

LivrareFloriBucuresti-300x133

Voi ce buchete le-ați dărui oamenilor dragi și de ce?

Text scris pentru proba 10, Spring Superblog 2016. 

 

sursa foto: arhivă personală; livrarefloribucuresti.ro

Aspiratorul – trauma copilăriei

12742742_10153936036603988_8128002799509362000_n

26 de ani, înconjurată de copii la serviciu și iubind un copil mai mare în timpul liber; cu o mamă gospodină și sufletistă, aici pe pământ și un tată  mărinimos și glumeț, în ceruri; o mână de prieteni, unul mai nebun decât celălalt și câteva obiecte indispensabile: laptopul, carnețelul și cărțile – cam așa se poate rezuma viața mea în momentul de față. 

Unele zile trec aproape teleghidate, fără să se întâmple lucruri deosebite. Știți cum e: trezit, băut cafea, înjurat colțul biroului, că a îndrăznit să atenteze la degetul tău mic de la picior, luat haine din dulap și potrivit pe umeri, șolduri și genunchi, plecat la locul de muncă, muncit cu drag și spor, ajuns acasă, spălat, mâncat, culcat.

Acestea sunt zilele care par desprinse din filmele cu buget redus, în care s-ar putea întâmpla multe dar, de fapt, nu se întâmplă nimic până la final și te întrebi de ce naiba nu ți-ai permis să adormi mai devreme.

Însă, mai sunt și zilele pe care nu le poți uita, care merită notate în calendar și menționate prietenelor, la un pahar de vin. Cam așa fusese și ziua de 27 februarie pentru mine.

Chiar dacă se aflase la o suflare de mine, întreaga noapte, tot pe el îl visasem. Dar când am deschis ochii, dimineață, nu mai era acolo. M-am ridicat în capul oaselor și am scanat încăperea. Proptit pe un scaun, cu mâna pe mouse și ochii în monitor, dădea click-uri de zor.

– Ce faci, măi? Nu mai ai somn?

– Bună dimineața, frumoaso! Nu mai puteam să dorm și nu am vrut să te trezesc și pe tine. Așa că m-am băgat la un joc mic. îmi spune, cu un zâmbet mare pe buze.

Jocuri. Toată ziua s-ar juca dacă ar putea. La început mă călca pe nervi. Acum, îmi văd de treaba mea și în timp ce el se joacă, eu mai scriu un rând, două, mai citesc o pagină, două. Dar în ziua respectivă, trebuia să facem curățenie. Iar jocul nu dădea niciun semn că s-ar apropia de sfârșit. Răbdarea mea da.

– Am băut cafeaua, am scris un text și am aflat ce a mâncat  întreg Galațiul, în dimineața asta, de pe Facebook. Hai să facem și ceva productiv, vrei?!

– Acum, acum.

living-together-before-marriage

M-am ridicat din pat și am târâit papucii până-n bucătărie, unde mă așteptau un munte de farfurii în chiuvetă și un deal de pahare pe masă. Am dat ochii peste cap și am pufnit în barbă, crezând că nu mă vede și nu mă aude nimeni.

– Când o să ne mutăm împreună, n-o să se mai întâmple asta! mormăiam eu, în timp ce curățam urmele de muștar de pe farfuria cu floricele. N-o să las eu să se adune atâtea vase nespălate în chiuvetă. Păi, încă un pic și dau pe afară…

– Hai, măi, nu mai fii îmbufnată de dimineață! mă surprinde el cu o îmbrățișare și un sărut pe obraz. Nu mă mai bodogăni, aici! Știi că ești grozavă!

Nu mă pot abține și un surâs îmi scapă sub ochii lui. Au trecut 10 ani de când m-am îndrăgostit de el, de când i-am cunoscut și îndrăgit toate trăsăturile, toate stările și capriciile. Pe atunci îl priveam pierdută cum își prindea atent, părul, în oglindă, cum își acorda chitara și lustruia bocancii. Îi aranjam tricourile în colțul din stânga al cortului și îi sărutam pistruii după ce ieșea din mare. Nu eram sigură de nimic, nici măcar de ceea ce simțeam.  Acum îl privesc, la fel de pierdută, dar un soi de siguranță îmi pătrunde prin vene. Acum știu că oricâte tricouri ar arunca, neglijent, pe fotoliu, nu voi dori să îi întorc spatele. Și ori de câte ori va ieși înfrigurat din mare, voi fi acolo să-l învelesc cu prosopul.

– O să împărțim sarcinile, știi? ies din reverie și rostesc apăsat.

– Da, pisi, știu! Tu o să speli vasele, eu o să dau cu aspiratorul.

– Trebuie să ne cumpărăm un aspirator bun. Trebuie să ne uităm pe oferte la aspiratoare profesionale!

Îl bufnește râsul și se așează pe scaun.

– Ce serioasă ești! Normal că o să cumpărăm un aspirator bun. De ce am lua unul prost?

– Nu mai râde! Știi doar ce traumă am eu cu aspiratorul.

– Nu, chiar nu știu. Ai văzut vreun film horror cu aspiratoare ucigașe, când erai mică, sau ce?

– Iar faci mișto de mine? Nu-ți mai zic nimic!

– Nu fi băbăloaică! Vino încoace și spune-mi!

Mă trage de mână și aterizez la el în brațe. Mă privește ștrengar și, brusc, uit tot ce voiam să-i zic. De ce naiba are efectul ăsta asupra mea?

– Deci? Care-i traaaaaumaaaa? întreabă din nou, cu un ton grav al vocii, ce mă face și pe mine să bufnesc în râs.

– Ei, nimic. E prostesc!

– Zi-mi!

– Eram prin clasa a șasea. Nu e nimic de groază, să știi! Chiar e o prostie.

– Hai, femeie, spune-mi odată!

– Offf, bine! Era prima petrecere pe care o dădeam acasă și la care îmi invitam toți colegii. Mai ales ăia populari și „de bani gata”. De-alde Miss și Mister Boboc, înțelegi tu. Nu știu de ce voiam eu pe atunci să fac parte din gașca aia „cool”, dar era tot ce-mi doream de ziua mea. Să fiu și eu printre ei. Îmi cumpărasem haine noi, o rugasem pe mătușă-mea să-mi facă părul ondulat în așa fel încât să pară făcut la salon și o convinsesem pe o colegă să-mi împrumute fondul ei de ten, cel care acoperea orice urmă de coș, de ziceai că nici n-ai avut vreodată așa ceva pe față. Adusesem de la vărul meu niște boxe imense, ce ar fi putut zgudui blocul mai ceva ca-n ’77, la cutremur, și o colecție impresionantă de cd-uri cu toate genurile de muzică. Am ascuns toate bibelourile și toate obiectele care ar fi putut striga „nu-s așa bogată precum voi” etc. Eram pregătită să fiu încoronată Miss Cool, în seara aia.

– Și ce s-a întâmplat?

– În primele 10 minute, Miss Popularitate a dat cu capul de lustră, sărind pe „Gașca mea” a celor de la Hi-Q. Câteva cioburi au ajuns pe covor și în secunda doi, a intrat tata pe ușă cu aspiratorul nostru.

– Bun și ce-i așa tragic?

– Nu-nțelegi! Era un aspirator vechi. Foarte vechi! Antic și de demult! Cred că era primul aspirator inventat vreodată. Arăta de parcă supraviețuise trei războaie și un tsunami iar când îl porneai, începeau să plângă copiii mici din fața blocului. Făcea un zgomot infernal. Îmi venea să intru în pământ de rușine! Toate aparențele alea pe care încercasem eu să le salvez, la mintea mea de 12 ani, se duseseră pe apa sâmbetei.

– Și de asta ai rămas tu traumatizată?

– Ți-am zis că e o prostie. Dar ce vrei? Eram mică și tăntăloaică și voiam și eu luxul de care se bucurau ceilalți. Acum îmi pare rău că nu apreciam eforturile făcute de ai mei părinți. Dar atunci mi se părea că nimic nu e suficient de bun și că ceilalți o duc mult mai bine decât mine.

r1443

– Ok, uite, îți promit că vom cumpăra cel mai șmecher aspirator! Luăm unul din ăla cu filtrare prin apă. Chiar am văzut zilele astea pe internet o ofertă convenabilă la un aspirator  Rohnson Aquatech R144. E foarte eficient, pentru că tot praful e colectat direct în apă și nu îți mai dansează prin aer, ca apoi să se așeze înapoi de unde l-ai deranjat tu. E numai bun pentru persoanele alergice la praf și la cum strănuți tu când faci curățenie prin casă, ar fi ideal pentru noi.

– Da, bine dar cum arată?

logo_marketonline_mic1– E chiar drăgălaș! Ai putea spune că seamănă cu R2-D2, că tot îți place Star Wars. Și e și silențios, am citit comentariile celorlalți cumpărători de pe magazinul MarketOnline.roÎți promit că nu ne va traumatiza copiii!

– Uite, vezi de ce nu voiam să-ți povestesc?! Acum ai alt motiv să faci mișto de mine.

– Dar tu mă iubești și-așa.

– Ei, de parcă tu nu pe mine…

Acest text a fost scris pentru proba 1, Spring Superblog 2016.

sursa foto: pinterest.com; marketonline.ro; super-blog.eu.

Superblog Spring 2016 vine în grădina mea!

Fetele așteaptă data de 1 Martie ca să primească ghiocei și mărțișoare de la băieți. Băieții s-ar ascunde într-o peșteră în perioada asta de 1-8 Martie, ca să scape de noua boală a primăverii (UAP – usturime acută la portofel). Dar bloggerii sunt cei mai fericiți când se apropie luna lui Mărțișor.

Bloggerul, când se uită în calendar și vede că se sfârșesc zilele din februarie, intră într-o stare euforică, de nici mă-sa nu-l mai recunoaște. I se instalează pe mutriță un zâmbet tâmp și în ochi o sclipire necurată, iar creierașu-i intră în alertă, căutând subiecte de texte câștigătoare sub orice frunză sau cană cu ceai.

De ce?

Cum de ce?

Pentru că de 1 Martie, bloggerul are șanse mari să devină Superblogger.

12743675_950172111733575_27383449535768402_n

Și pentru că anul acesta vreau să fiu de două ori mai fericită decât am fost în anii precedenți, pe lângă bucuria produsă de mărțișoare și flori, mi-am propus să-mi aduc în suflet și-n casă și bucuria produsă de participarea la Superblog Spring 2016.

Deși ultimele două săptămâni din februarie au fost pline de obstacole și provocări și sunt un pic epuizată, o să fac în așa fel încât în orele rămase până la Start, să-mi încarc bateriile și să-mi adun toate gândurile pozitive și să încep concursul în forță.

Dragi bloggeri, ne vedem la Superblog Spring 2016!

%d bloggers like this: