Un pahar gol

De ceva timp fac tot posibilul să nu mă las afectată de lucrurile mărunte. Încerc să evit privirile care înțeapă, să ignor cuvintele care lasă cicatrici și să mă concentrez pe ceea ce e frumos în jurul meu. Mă scald în râsetele celor mici, în felul în care-și exprimă iubirea și chiar și-n micile năzbâtii pe care le mai fac, din când în când. Îmi văd de ale mele și chiar dacă greșesc în vreun fel, încerc să învăț din acele greșeli. Îmi văd de familia mea, de prietenii mei și de cunoștințele mele dragi.

Dar de mică am învățat că vor exista mereu oameni care te vor desconsidera și se vor uita la tine ca la o furnică sub talpa lor plină de nămol, indiferent de cât de politicos vei fi cu ei. Oameni care s-au născut cu o acreală imprimată pe figură și un ego ce nu le mai încape-n trup. Oameni care se consideră buricul pământului și au impresia că dețin dreptul de a te judeca, fără ca măcar să încerce să te cunoască.

Și din păcate sunt peste tot. Poate fi bunica pe care nu ai mai văzut-o de când erai începător pe tricicletă sau vecinul de deasupra. Poate fi vânzătoarea de la chioșcul din colț, care-ți aruncă o gumă în sictir, după ce i-ai dat bună dimineața sau fosta ta iubită. Poate fi femeia de serviciu pe care o întâlnești dimineața, când pleci spre muncă sau colegul nou de la birou.

Chiar sunt peste tot și se înmulțesc pe zi ce trece! Sunt atât de plini de ei încât aproape că te bufnește râsul când îi vezi. Ei știu tot și tu nu știi nimic! Ei fac totul corect întotdeauna și tu nu ai dreptul să greșești! Ei s-au născut învățați iar tu ești doar un eșec al naturii! „Ăla e bou, aia e coțohârlă, ăla e idiot, aia e proastă, ăla e retardat, aia e handicapată!”

Dar tu, dragă buric al pământului, nu te vezi în oglindă dimineața? Nu-ți observi muntele de scame ce te acoperă? Te ajută cu ceva să râzi în barbă când cineva se chinuie să repare o greșeală? Te face să te simți mai bine în pielea aia ta mult prea groasă?

După cum spuneam la început, fac tot posibilul să nu mă las afectată de lucrurile mărunte precum caracterele acestor oameni. Dar uneori se umple paharul și atunci simt nevoia sa mă descarc cumva. Azi a fost una din zilele în care a curs ultima picătură.

Noroc că am descoperit acum câțiva ani scrisul. Căci acum, paharul e din nou gol și mâine o pot lua de la capăt.

Voi cum vă descurcați cu astfel de oameni?

Foto: pinterest.com